de-a joaca – netiparit in nr.43
Jurnal de Ajun Motto: Fa in viata ceea ce-ti place si nu o sa fii nevoit niciodata sa muncesti.
Vineri / Cinema
De ce vineri? Pentru ca biletul e mai ieftin, intrucat incepe weekend-ul si deoarece nu exista alternativa.
De ce Cinema? Fiindca e gol. Unde ai mai pomenit sa beneficiezi singur de o sala intreaga la un pret de nimic: cat un sandvis de 2 lei. Bine, fie, de 4 lei, da’ tot de 2 lei e gustul cu care ramai.
Sambata / Teatru
Viata bate filmul iar piesa bate cartea. Alchimistul pe scena are in sfarsit sens. Sandra Brown din Paulo Coelho dispare aidoma flacaului care s-a transformat in vant.
“Cand vrei ceva cu adevarat, tot Universul conspira la realizarea dorintei tale.”Sambata spre Duminica / DiscoCe fitness sau jogging! O noapte de miscare pe muzica decibelizata la maxim ne desfunda caile nervoase de abjectiile jobului in care ne zvarcolim. Spre dimineata polemizam: dogma/spirit liber, Dumnezeu/Mama Natura. Rasaritul ne surprinde impacati cu noi si intre noi la o ciorba de zdrente si o saramura numa’ buna.
Duminica / Opereta
Oboseala si somnul imi dau tarcoale. Cel putin doua simturi sunt in extaz. Frumusetea artistica ce se deruleaza prin fata mea imi alunga amorteala. Iar valsurile ma bucura precum dulcea cantare a Sirenelor pe Ulise cel inlantuit. Fotoliul cel moale imi devine catarg.
Luni / UndergroundComplet refacut, dar sceptic. Sceptic, dar deschis. Vers, chitara, zambet. La final doar artificiile lipseau. Caci palmele inrosite de aplauze alungasera gerul din suflete.“Am avut un vis in noaptea de Craciun. Mergeam pe o plaja, iar Dumnezeu pasea alaturi de mine. Pasii mi se imprimau pe nisip lasand o urma dubla. Una era a mea, cealalta a Lui. Atunci mi-a trecut prin cap ideea ca fiecare din pasii nostri reprezinta o zi din viata mea. M-am oprit ca sa privesc in urma si am revazut toti pasii care se pierdeau in departare. Dar am observat ca in unele locuri in loc de doua urme nu mai era decat una singura. Am revazut filmul vietii mele. Ce surpriza! Locurile unde nu era decat o singura urma de pasi pe nisip corespundeau cu zilele cele mai intunecate ale existentei mele, zile de neliniste si de rea-vointa, zile de egoism si de proasta-dispozitie, zile de incercari si de indoiala. Zile de nesuportat. Si-atunci intorcandu-ma inspre Domnul am indraznit sa-I reprosez: Totusi ne-ai promis ca vei fi cu noi in toate zilele, de ce nu Ti-ai tinut promisiunea? De ce m-ai lasat singur in cele mai grele momente din viata? In zilele in care aveam cea mai mare nevoie de Tine. Iar Domnul mi-a raspuns: Dragul meu, zilele pentru care n-ai vazut decat o singura urma de pasi pe nisip sunt zilele cand te-am purtat pe brate!SUBLIM!Sarbatori fericite!La multi ani!
Doru Spectatoru’
Filed under: show | Leave a Comment
caută
-
Momentan, răsfoieşti arhivele weblogurilor doru spectatoru.
No Responses Yet to “de-a joaca – netiparit in nr.43”